Definiția
Am
să vă povestesc azi despre combinări. Combinările sunt niște
numere, numere naturale (adică, fără minus și fără virgulă).
Ele ne arată câte submulțimi putem forma cu niște elemente.
De
exemplu, dacă cineva o să vă întrebe câte submulțimi de câte
două elemente se pot forma cu elemente furate dintr-o
mulțime care are patru elemente, atunci voi le veți
putea răspunde că numărul căutat este „combinări de patru
luate câte doi” și veți scrie
. El este egal cu șase. Și vom vedea mai jos de ce.
Numărare
Dar
oare cât o fi acest număr? Cât este combinări de patru luate câte
doi? Păi, haideți să numărăm mulțimile. Începem cu o mulțime
care are patru elemente. Fie aceasta
.
Să vedem câte submulțimi de câte două elemente putem forma cu
elemente furate din această mulțime.
Vom
avea următoarele mulțimi posibile:
,,,,și
.
Deci, combinări de patru luate câte doi este egal cu șase. Căci
avem șase submulțimi posibile. Scriem condensat
.
Observați
că la numărarea noastră nu a contat ORDINEA elementelor din
submulțimile de câte două elemente. Mai exact, odată ce am
numărat submulțimea
nu
am mai numărat separat și submulțimea
,
ci ne-am făcut că nici nu o băgăm în seamă. Ordinea contează
doar la aranjamente, nu și la combinări.
Formula
Dar
ce ne facem dacă vrem să aflăm cât este combinări de opt luate
câte trei? Ne apucăm din nou să numărăm aiurea? Din fericire,
nu. Ci avem o formulă faină de calcul. Avem o formulă care ne dă
combinările când cunoaștem cele două numere care apar în dreptul
combinărilor.
Avem
așa.
.
Observați că am creat o fracție în care sus la numărător am pus
trei factori descrescători, pornind de la opt, iar jos am pus trei
factori descrescători pornind de la trei. Numărul de factori pe
care i-am luat în considerare este tocmai numărul de sus al
combinărilor.
Așadar,
dragii mei, cât este
?
Desigur, tot o fracție, dată prin
.
La
școală veți învăța o formulă mult mai ciudată. Ceva de genul
,
unde
acel semn al exclamării ne spune că este vorba despre factorial,
adică despre produsul tuturor numerelor consecutive începând de la
și
terminând cu numărul al cărui factorial se calculează. Mai
concret,
.
Combinări complementare
Despre
combinări tare aș mai vrea să vă mai spun niște chestii.
Întâlnim uneori așa-numitele „combinări complementare”,
adică niște combinări interesante ce apar în perechi, asfel încât
numerele lor de sus adunate ne dau chiar numărul de jos.
Iată
o pereche de combinări complementare.
și
.
Aceste combinări complementare au proprietatea remarcabilă că SUNT
TOCMAI EGALE. Mai exact
.
Ei
bine, vedeți voi ceva util în combinările-astea complementare?
Absolut! Combinările complementare ne spun că dacă ni se cere să
calculăm combinări cu numere mari, putem face să calculăm
combinări cu numere mai mici, deci cu calcule mai ușoare.
Imaginați-vă
cum ar trebui să calculați
dacă
nu ați ști că aceste combinări sunt de fapt egale cu combinările
mult mai ușor de calculat.
Proprietăți remarcabile
Ei
bine, nu vă pot lăsa în pace până când nu vă mai prezint niște
proprietăți remarcabile ale combinărilor. Ia faceți voi bine și
uitați-vă la formula următoare:
.
Nu
vă lasă gura apă când vedeți așa ceva? Și, desigur, formula
rămâne valabilă și dacă pun în locul lui patru de fapt cinci
sau mai știu eu ce număr vă trece vouă prin minte.
Și
pentru că nu mă pot mulțumi doar cu atât, vă mai arăt ceva:
Deci,
suma combinărilor cu partea de sus pară este tot o putere a lui
doi, doar că exponentul este mai mic cu o unitate decât în cazul
sumei tuturor combinărilor.
Dar,
asta înseamnă că și suma combinărilor cu partea de sus impară
este tot atâta, adică avem și
,
căci
numai așa totalul lor ne poate da
.
Coeficienți binomiali
În
fine, trebuie să vă spun că aceste combinări se mai numesc și
„coeficienți binomiali”. De ce? Pentru că ele (ei) apar în
binomul lui Newton, adică în formule de genul
.
Coeficienții
termenilor din aceste formule (deci, combinările) pot fi aranjați
foarte eficient sub forma unui triunghi, numit „triunghiul lui
Pascal”.
Triunghiul
lui Pascal este infinit, desigur, dar o parte din el puteți vedea
mai jos
și
puteți observa, de exemplu, că numărul 6 de pe rândul patru este
suma celor două numere vecine aflate cu un rând mai sus, deasupra
lui 6. Aceasta este o altă proprietate a combinărilor pe care o
putem scrie în cazul nostru prin relația
.
Mai
riguros, dar atunci și mai urât, putem scrie această formulă la
modul general, adică cu literele corespunzătoare
.
Cu
această ocazie observați că numărul de jos ne dă rândul din
triunghiul lui Pascal, iar numărul de sus ne dă poziția în acel
rând (se începe cu poziția zero).
De-aici
încolo vă las pe voi să vă mai jucați cu combinările, dacă
v-au plăcut.
Mai jos veți găsi filmulețul cu acest articol despre combinări.
Toti cei care aveau lacune la acest capitol "Combinari" nu cred ca mai au vreo problema dupa citirea articolului.
RăspundețiȘtergereFelicitari
Note: M-am chinuit sa-i bag in cap baiatului meu "combinarile" aproape un trimestru de scoala. L-am pus sa citeasca acest articol si … Evrica!!! nu mai are probleme.
Vă mulțumesc enorm pentru aprecieri! Contează foarte mult un asemenea comentariu consistent și plin de sinceritate. Mi-ați făcut ziua mai bună!
Ștergerefoarte tare modul de exprimare!
RăspundețiȘtergereMă bucur că îți place! E îmbucurător să știu că sunt înconjurat de oameni care apreciază acest mod de exprimare, izvorât din dorința mea de a fi cât mai util.
ȘtergereMultumesc. Un articol bun si util. Ma lamurit ptr o combinatie si am mai aflat si alte informatii placute.
RăspundețiȘtergereMă bucur mult că am scris articolul, fiind util atâtor minți dragi.
ȘtergereSalut .
RăspundețiȘtergereAm si eu o intrebare va rog.
Cum se calculeaza in urmatoarea situatie
{1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11}
{a,b}
Sa se formeze :
1a 2a 3a ... 11a
1b 2b 3b ... 11b
1b 2a 3a 4a 5a 6a 7a ... 11a
1a 2b 3a 4a 5a 6a 7a ... 11a
Apoi cu 2 b-uri pentru fiecare variante ,3 b-uri ,4 b-uri si asa mai departe..Adica toate variantele posibile.Am exemplicat ca sa se inteleaga.Exista vreo varianta de calcul ,vreo formula?
Multumesc
Dacă am înțeles bine cerința, calculul ar fi
Ștergere11 (pentru a)+[total, 11*C11 luate câte 0]
+10 (pentru 1b)+10(pentru 2b)+...+10(pentru 11b)+[total 10*11=10*C11 luate câte 1 ]
+9(pentru 1b2b)+9(pentru 1b3b)+...+9(pentru 10b11b)+[total 9*C11 luate câte 2]
+...+
+2*C11 luate câte 9+
+1*C11 luate câte 10 (pentru b)
Deci, formula ar fi
11*C11L0+10*C11L1+9*C11L2+...+2*C11L9+1*C11L10.
Multumesc foarte mult! Super bine exlicat!
RăspundețiȘtergereCu mult drag! Înseamnă că am fost încă o dată util. Mulțumesc!
Ștergereîmi pare rau dar începand de la combinari complementare mi-a cazut internetul de tatului
RăspundețiȘtergerePe mine ma interesa ce reprezinta acel K de pe retelele de socializare. Cat este un K. Multumesc.
RăspundețiȘtergereAcel K nu are legătură cu cel de la combinări, ci provine de la „kilo”, deci de la o mie. De exemplu, 20k înseamnă 20000, 2M înseamnă 2 milioane.
ȘtergereFoarte frumos scris.
RăspundețiȘtergereEste ora 02:30 la 9 am primul examen si intr-unul din multiplele momente de frustrare mi-a adus aminte o contersatie avuta azi. Vorbeam cu un prieten si afirmatia lui cum ca ... dehhh ai oricum 25% sanse sa-l iei chiar daca nu stii nimic, m-a incuiat . Imi imaginez ca nu e chiar asa, mi se pare foarte mare procentul. Examenul consta in 40 de intrebari cu cate 4 variante de raspuns (o singura varianta fiind corecta) procentul minim de trecere fiind de 70%. Exista vreo formula care sa ma ajute sa calculez procentul de reusita daca pun raspunsurile aleatoriu ?
Fiecare întrebare este, să zicem, o urnă cu trei bile negre și una albă. Și avem 40 de urne din care dorești să extragi 28 de bile albe. Se aplică așa-numita „schemă probabilistică a lui Bernoulli” .
ȘtergereAtunci, probabilitatea va fi $$P=C_{40}^{28}\cdot\frac{3^{12}}{4^{40}}$$.
Valoarea concretă în acest caz o poți obține de pe saitul
WolframAlpha, valoare foarte mică, desigur, adică undeva la a cincea parte din două miliarde. Deci, mai bine înveți...
Mult succes la examen!
buna ziua. Daca as dori cate combinatii se pot forma pt un cifru din 6 numere inseamna ca se calculeaza C de zece luate cate 6? Multumesc.
RăspundețiȘtergereBună dimineața! Dacă cifrul ar avea o singură rotiță, atunci ar exista 10 posibilități. Dacă cifrul ar avea două rotițe, atunci ar exista $10^2$ posibilități. Și, în general, dacă cifrul ar avea n rotițe, atunci ar exista $10^n$ posibilități.
ȘtergereDaca aleg 8 meciuri cu 3 variante. Cate combinari obtin 8 la puterea 3 sau 3 la puterea 8?
RăspundețiȘtergereSituația seamănă cu aruncarea a două sau mai multe zaruri, doar că zarurile au doar trei „fețe”. Așadar, este numărul de fețe la puterea dată de numărul de zaruri. În cazul tău vor fi, deci, 3 la puterea 8.
Ștergere