Am arătat în articolul precedent utilitatea folosirii integralei definite pentru calculul ariilor. Vrem să calculăm aici aria cercului, cu ajutorul integralei definite. Pentru aceasta, vom calcula întâi aria primului cadran al cercului de rază r, arie ce reprezintă un sfert din aria totală a cercului, după care vom înmulți acest rezultat cu 4 și vom obține formula căutată.
Am văzut că pentru a calcula aria ne trebuie o funcție. În exemplul ales de noi, aria primului cadran este aria porțiunii albastre din cercul de rază 3 aflată în desenul
Din teorema lui Pitagora avem că x2+y2=32. Această relație ne dă funcția pe care o vom folosi pentru calculul ariei cu ajutorul integralei definite, căci y este de fapt f(x). Putem scrie atunci că f2(x)=32−x2, de unde f(x)=√32−x2.
Așadar, aria porțiunii albastre va fi AcadranI=∫30f(x)dx=∫30√32−x2dx.
Deci, ne trebuie întâi o primitivă a funcției √32−x2. Fără a intra acum în aceste detalii, știm că o primitivă a funcției √a2−x2 este funcția 12(x√a2−x2+a2arcsinxa). Astfel, înlocuind, obținem
AcadranI=∫30√32−x2dx=12(x√32−x2+32arcsinx3)|30.
Mai exact, avem
AcadranI=12(3⋅√32−32+32arcsin33)−12(0⋅√32−02+32arcsin03).
Făcând aceste calcule simple, obținem
AcadranI=9π4.
Acum că știm aria unui sfert de cerc, vom înmulți cu 4 pentru a obține aria întregului cerc. Atunci aria cercului va fi
Acerc=32π,
adică, așa cum e și firesc, obținem exact relația pe care am fi obținut-o dacă porneam de la formula ariei cercului binecunoscută din gimnaziu.
.
Mai încercă odată să scoți radicalul de sub integrală, dar cu formula corectă! La ce ai tu acolo, la acele calcule simple, rezultă (9π - 6)/4 aria unui cadran, nu 9π/4.
RăspundețiȘtergereAi dreptate! Mulțumesc pentru observațiile bine venite! Am corectat formula, punându-l pe x în fața radicalului, acolo unde îi era locul. Drept consecință, am modificat și valorile concrete rezultate în urma înlocuirii lui x cu 3, respectiv, cu 0. Încă o dată, mulțumesc!
Ștergere