Vă place titlul? Forma lui versificată v-ar putea ajuta să rețineți formula interesantă pe care o vom scrie cu roșu în acest articol.
Să presupunem că vrem să calculăm următoarea limită:
limn→∞n∑k=1kn2.
Altfel spus, ni se cere să adunăm 5 termeni
152+252+352+452+552,
atunci când în loc de 5 punem numere din ce în ce mai mari, până la cel mai mare număr posibil, deci până la infinit.
Observați rapid că avem o metodă băbească de a calcula această sumă (voi folosi întâi suma cu 5 termeni): dăm factor comun pe 152, după care calculăm suma termenilor progresiei aritmetice simple 1+2+3+4+5 rămase (care este o sumă Gauss simplă). Concret, cum suma termenilor progresiei este 5⋅62, obținem
152+252+352+452+552=5⋅62⋅25=62⋅5.
Desigur, acest rezultat se modifică (se micșorează) pe măsură ce în loc de 5 punem numere din ce în ce mai mari. De exemplu, dacă am pune în loc de 5 numărul 6, am obține ca rezultat numărul 712, care este mai mic decât 35.
Să vedem acum suma în general tot cu metoda băbească. Dăm factor comun pe 1n2 și calculăm suma 1+2+...+n=n⋅(n+1)2. Așadar, limita căutată va fi
limn→∞n∑k=1kn2=limn→∞n⋅(n+1)2n2.
Simplificăm acum cu n și obținem
limn→∞n∑k=1kn2=limn→∞n+12n.
Calculând această limită simplă, obținem în final cu metoda băbească rezultatul
limn→∞n∑k=1kn2=limn→∞n+12n=12.
Să arătăm acum că există o metodă elegantă de a calcula limita cerută, o metodă ce ne scutește de complicații dacă știm să calculăm integrale. Pentru aceasta, ne-a fost dăruită următoarea formulă minunată
limn→∞1nn∑k=1f(kn)=∫10f(x)dx.
Să vedem cum calculăm atunci limita de mai sus cu formula primită. Trebuie să stabilim doar cum arată f(x) la noi. Noi avem de calculat limita
limn→∞n∑k=1kn2.
Această limită va trebui adusă la forma din partea stângă a formulei, ca să putem descoperi cum arată la noi f(x). Așadar, vom muta unul dintre cele două n-uri de la numitor în fața sumei și vom obține
limn→∞n∑k=1kn2=limn→∞1nn∑k=1kn.
Acum luăm expresia de după sumă din limita noastră de calculat și o egalăm cu expresia de după sumă din formulă și obținem
kn=f(kn).
Dar această egalitate ne spune deja cum arată f(x). Pentru că nu avem decât să înlocuim pe kn cu x și obținem
x=f(x),
adică
f(x)=x.
Cu acestea, limita noastră devine
limn→∞n∑k=1kn2=limn→∞1nn∑k=1kn=∫10xdx=x22|10=12.
Deci, am obținut același rezultat ca în cazul obținut cu metoda băbească.
Desigur, metoda elegantă este mult mai utilă, căci poate fi aplicată mult mai multor sume, chiar mai complicate decât exemplul nostru anterior, așa cum este posibil să întâlniți la bac.
Să presupunem că vrem să calculăm următoarea limită:
limn→∞n∑k=1kn2.
Altfel spus, ni se cere să adunăm 5 termeni
152+252+352+452+552,
atunci când în loc de 5 punem numere din ce în ce mai mari, până la cel mai mare număr posibil, deci până la infinit.
Observați rapid că avem o metodă băbească de a calcula această sumă (voi folosi întâi suma cu 5 termeni): dăm factor comun pe 152, după care calculăm suma termenilor progresiei aritmetice simple 1+2+3+4+5 rămase (care este o sumă Gauss simplă). Concret, cum suma termenilor progresiei este 5⋅62, obținem
152+252+352+452+552=5⋅62⋅25=62⋅5.
Desigur, acest rezultat se modifică (se micșorează) pe măsură ce în loc de 5 punem numere din ce în ce mai mari. De exemplu, dacă am pune în loc de 5 numărul 6, am obține ca rezultat numărul 712, care este mai mic decât 35.
Să vedem acum suma în general tot cu metoda băbească. Dăm factor comun pe 1n2 și calculăm suma 1+2+...+n=n⋅(n+1)2. Așadar, limita căutată va fi
limn→∞n∑k=1kn2=limn→∞n⋅(n+1)2n2.
Simplificăm acum cu n și obținem
limn→∞n∑k=1kn2=limn→∞n+12n.
Calculând această limită simplă, obținem în final cu metoda băbească rezultatul
limn→∞n∑k=1kn2=limn→∞n+12n=12.
Să arătăm acum că există o metodă elegantă de a calcula limita cerută, o metodă ce ne scutește de complicații dacă știm să calculăm integrale. Pentru aceasta, ne-a fost dăruită următoarea formulă minunată
limn→∞1nn∑k=1f(kn)=∫10f(x)dx.
Să vedem cum calculăm atunci limita de mai sus cu formula primită. Trebuie să stabilim doar cum arată f(x) la noi. Noi avem de calculat limita
limn→∞n∑k=1kn2.
Această limită va trebui adusă la forma din partea stângă a formulei, ca să putem descoperi cum arată la noi f(x). Așadar, vom muta unul dintre cele două n-uri de la numitor în fața sumei și vom obține
limn→∞n∑k=1kn2=limn→∞1nn∑k=1kn.
Acum luăm expresia de după sumă din limita noastră de calculat și o egalăm cu expresia de după sumă din formulă și obținem
kn=f(kn).
Dar această egalitate ne spune deja cum arată f(x). Pentru că nu avem decât să înlocuim pe kn cu x și obținem
x=f(x),
adică
f(x)=x.
Cu acestea, limita noastră devine
limn→∞n∑k=1kn2=limn→∞1nn∑k=1kn=∫10xdx=x22|10=12.
Deci, am obținut același rezultat ca în cazul obținut cu metoda băbească.
Desigur, metoda elegantă este mult mai utilă, căci poate fi aplicată mult mai multor sume, chiar mai complicate decât exemplul nostru anterior, așa cum este posibil să întâlniți la bac.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Exprimați-vă părerea despre articol sau cereți lămuriri suplimentare, ca să transmitem cât mai multă informație celor care au nevoie de ea.
Comentariul va apărea după un anumit interval de timp necesar moderării.